Cronică nouă! De citit aici Revista Luceafărul de Dimineață sau mai jos: Să cobori din lumea de sus... Văd deja, locul unde am să cad în lume. Și văd lumea. Și ea nu mă fericește./ Deși e frumoasă, numai Dumnezeu știe cât de frumoasă. Și fioroasă,/ căci este sub lună. În ea există întotdeauna o femeie. Este întotdeauna o femeie care se zbate în chinurile nașterii/ și una la câmp, care șade pe-o piatră tocită și ascute o coasă veche/ de-o altă piatră. Sunt versuri coborâte din lumea...
Ink with a wink