Andrea H. Hedeș

                             Cronică nouă! De citit în Revista   Luceafărul de Dimineață   sau mai jos: „Fericiri de tăcut la colț”         Andrea Hedeș Carmen Nicoară a absolvit Facultatea de Litere la Cluj. A debutat literar în Revista Gândirea, serie nouă, în anul 1994. Pe ruta Cluj-Napoca – Paris își poartă cuvintele din care se alcătuiesc poeziile cuprinse în volumul de debut Structuri pentru demolat gala, 125 de pagini, publicat la Editura Eikon, București, 2015, volum ilustrat de Răzvan Krivach, cu o postfață semnată de Lucia Verona. Structuri pentru demolat gala, așadar... Gala? Cine este gala? Alter ego-ul care, așa cum surprinde Lucia Verona, îi permite poetei „să se dedubleze, să se demoleze, să se reconstruiască fără încetare”. De altfel, gala este o entitate bine coagulată și coerentă în spațiul virtual, desenând o lume proprie, „le monde gala”,...

                          Cronică nouă! De citi în primul număr din 2015 al   Suplimentului "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj   sau mai jos: Acolo, lângă izvoară... Andrea Hedeș View the full image Michelangelo spunea că în fiecare bloc de marmură se află o statuie și e treaba sculptorului să o descopere. Al. Cistelecan, prin cel mai recent volum al său, ne spune că până și într-un grăunte de nisip există un chip și e treaba istoricului literar să îl descopere. De ce grăunte de nisip și nu bloc de marmură? De ce istoric literar și nu sculptor, sau măcar miniaturist? Răspunsurile se află în paginile lucrării ”Ardelencele”, apărută la Editurile Eikon și Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014. Dar mai întâi, de ce ”Ardelencele”? Iată ce putem citi în Simplele precizări pe care le face autorul volumului: ”Șirul de portrete care u...

                      Cronică nouă! De citit în numărul 12 al   Revistei Luceafărul de Dimineață   sau mai jos:                                                                                                          Liber Chronicarum                    ”Un oraș nu prețuiește mai mult decât poeții săi...” pare a spune, parafrazând bine știutul citat, Horia Bădescu, autorul antologiei Clujul poeților , volum apărut la Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, în condiții grafice de exepție. Și cine altul putea isca această delicat de frumoasă și sensibilă întreprindere d...

                          Cronică nouă! De citit în numărul 3/2014 al   Revistei Mișcarea Literară   sau mai jos:                                                            Cuibul privighetorii                      Scrierea sumeriană folosea drept ,,semne…, combinaţii de pene imprimate în plăci de argilă proaspătă (...). De obicei se folosea o ramură de trestie şlefuită la un capăt iar celălalt se ţinea în pumn. Lujerul de trestie astfel pregătit lăsa în lut o urmă în formă de pană sau de cui, de unde denumirea de scriere cuneiformă (în lat. cuneus, i = cui, pană de despicat lemne, unghi ascuţit...

                                    Cronică nouă! De citit în   Revista Luceafărul de Dimineață   sau mai jos: Dimensiuni transilvane         Andrea Hedeș Pornit în aventura descoperirii Graalului, o călătorie deopotrivă exterioară și împlinită ca istoric al culturii, estetician, critic literar, cercetător al esteticii, morfologiei culturii și balcanologiei, căreia i-a dedicat o bună parte din viață, cât și interioară, a descoperirii de sine, drum început cu Teza de Doctorat, Balcanismul în literatura română până în secolul al XIX-lea, și urmându-și neabătut drumul, fidel preceptului zen: „nu te întrece cu nimeni, aleargă singurˮ, Mircea Muthu s-a întors acasă. Poate a fost nevoie de acest minunat, dificil și solitar drum, pentru ca neostenitul călător să revină, așa cum prefigura într-un poem, să revină, așadar, pășind „rar pe dealuri trans...

                           Cronică nouă! De citit în numărul pe hârtie al Revistei Luceafărul de Dimineață nr 9 sau mai jos:                                               O sută douăzeci de poeme                            ” Poezia este deschiderea și închiderea unei uși, lăsându-i pe cei care privesc prin deschizătură să ghicească ce s-a vazut în frântura aceea de clipă...” Dintre nenumăratele definiri ale poeziei, cea a lui Carl Sandburg pare să fie cea mai apropiată de crezul poetei Eliza Macadam, care, prin realizarea antologiei despre care vom vorbi, se definește, o dată mai mult, ca ființând și rostuindu-se în diafanul tărâm al poeziei, prin ...

                             Cronică nouă! De citit în numărul pe noiembrie al   Suplimentului Răsunetul Cultural   , realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, sau, mai jos:                                                                                                                   Carte de dor                   Cu ce se-nvelește poetul ? Între întoarcere şi întâlnire, între obsesia zilei întoarcerii şi întâlnirea cu un necunoscut, poetul se-nveleşte cu o carte de dor scrisă departe, în afara cercului, nu pentru a fi trimisă ci pentru a fi...

                            Cronică nouă! De citit în  Revista Luceafărul de Dimineață  pe luna septembrie sau mai jos:                                               Amiezi, amurguri, dimineți, amiezi...                        O antologie e o sărbătoare. Iar o sărbătoare este un prag. Un punct de echilibru dar și o porta magica spre chipul care mâine-ți va purta numele. Un echinocțiu al biografiei lirice .  Locul de unde, precum dintr-o tindă a inimii, vezi coborând spre tine fulguiri de lumină – pe firul viețuirii dansul peregrin al lampioanelor plutitoare- poemele,  ...

                 Cronică nouă, de citit în   Suplimentul Răsunetul Cultural   editat de SSBN sau,                                             mai jos: Există un punct unde arta şi ştiinţa, unde matematica, muzica, fizica, poezia... se întâlnesc. E un punct ”înalt”, situat departe-aproape în lumea Ideilor. Atât de înalt încât, chiar abia atingându-l, senzaţia e că parcă, parcă, ai atins ceea ce cauţi de când te ştii...iar infima clipă de beatitudine se transformă, la căderea înapoi în cuvânt, în căutare avidă, febrilă, a ceea ce acum şi aici devine atât de greu de desluşit. Absolutul. Şi există o tradiţie a poeţilor ardeleni, smeriţi şi harnici căutători ai acestuia. Poate ”să fie de vină” spaţiul transilvan pentru aacestă aplecare spre introspecţie şi meditaţie şi transcendenţă. Spaţiul acesta, ”deal-vale”...

                     Cronică nouă! De citit în  Suplimentul Răsunetul Cultural                                   sau mai jos: ” (...) Literatura se construieşte pe ruinele memoriei. Pe ceea ce nu am uitat, cred eu. Aşa a fost scrisă Biblia, aşa au fost scrise Don Quijote şi Fraţii Karamazov etc. Am putea spune chiar aşa: la început a fost memoria. Am putea spune chiar aşa: la început a fost ficţiunea.” Sunt cuvintele lui Ioan Pintea, invitat la ediţia a VI-a a ”Colocviilor de la Beclean”, pe tema ”Memorialistica între realitate şi ficţiune”, moderate de către Adrian Dinu Rachieru, la 13 mai 2004. ”Colocviile de la Beclean”, iniţiate în 1998, de către Aurel Podaru în colaborare cu poetul Sorin Gârjan, au reuşit ca, de-a lungul celor 10 ediţii, să coaguleze în jurul acestui punct incandescent care este cultura, scriitori, artişti plastici, crit...