Cronică nouă! De citit în numărul 8 al Revistei Luceafărul de Dimineață sau mai jos: Lirice triste Andrea Hedeș „La 15 ani îmi doream să fiu Magellan și iubeam la nebunie marea și corăbiile. Magellan n-am ajuns niciodată, dar am avut totuși ocazia să călătoresc. Firește, nu cu corabia, nici măcar cu vaporul. Cu picioarele, cu trenul, cu autobuzul sau avionul. Și să bat cu pasul mai multe capitale europene; să mă plimb pe străduțele cochete din Kensington și să beau o cafea bună în City; să admir catedralele gotice ale Franței și să petrec o noapte cu lună pe Champs-Elysees; să caut prin Berlin, undeva aproape de Tiergarten, urmele lui Aubrey de Vere. Să vizitez cimitirele Vienei și ale Grazului; să cobor în peștera de la Vilenica. Să mă otrăvesc cu farmecele Balcicului. Să intru în cârciuma pragheză Tigrul de aur, unde se bețivăn...
Ink with a wink