Am avut frumoasa surpriză de a descoperi o nouă cronică la recentul meu volum de poeme, Aritmii, realizată de Andrea Cocoi. Îi mulțumesc pe această cale pentru efort și pentru dăruire.
Vă invit să citiți în Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj sau mai jos:
Vă invit să citiți în Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj sau mai jos:
Spre un limbaj poetic altfel
Sâm, 06/06/2015 - 16:17
Andrea Cocoi
Andrea Hedeș este scriitor, publicist și editor. Trăiește în Cluj-Napoca însă se bucură să facă parte începând cu anul 2013 din Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud. Domeniile acesteia de interes cuprind literatura, teologia, istoria, arta, muzica, de altfel elemente care se regăsesc și în poezia acesteia. Fiind interesată de astfel de domenii, Andrea Hedeș are rubrici permanente de critică în care reușește să se afirme. Spre exemplu în „Luceafărul de Dimineață”, „Mișcarea Literară”, „Mesagerul literar și Artistic” de Bistrița-Năsăud, „Răsunetul literar”. Totodată are colaborări la reviste precum: „Verso”, „Hiperboreea”, „Convorbiri literare”, „Literatorul”. Aprecierile activităţii sale creatoare nu au întârziat să apară, iar ele sunt premii precum: cel pentru debut al Editurii Limes, 2008, premiul revistei „Luceafărul de Dimineață”, 2012, premiul revistei „Mișcarea literară”, 2014, pentru critică literară.
Debutul editorial al Andreei Hedeș, a fost un volum de versuri apărut la Editura Limes, „Cartea cu fluturi”. În prefața volumului „Aritmii”, Horea Gârbea amintește de acest debut: „a debutat cu un volum de versuri la Editura Limes și anume cu unul care mi s-a părut excelent („Cartea cu fluturi”) mai ales că m-am delectat sincer cu el. Scriam despre acest jucăuș debut, în martie 2010, că îmi amintește de adolescență când ne distram în autobuz întrebând câte o babă dacă după stația Ceaikovski urmează Bunialovski-Schwartz (…), mai scriam atunci că poeta are gust și măsură în degajarea ei”. În ceea ce privește volumul „Aritmii” același Horia Gârbea, afirmă că : „avem aici o poezie reținută și înțelepțită, epurată hotărât, poate prea sever, de ludic și absurd. Poeta și-a sporit însă mult mizele, țintind către înălțimi de-a dreptul amețitoare ”, „cu totul neasemănătoare ei înseși, cea din sprințara „Carte cu fluturi”, Andrea Hedeș din „Aritmii”, convinge pe fiecare poem și în ansamblul unui volum construit cu un fin echilibru, de marea sensibilitate și fina intuiție artistică prin care se situează, acum, la un nivel pe care foarte puțini poeți pot spera măcar să-l atingă. Orice ar urma după această carte, locul pe care și l-a cucerit Andrea Hedeș este unul din „top ten”.”(Prefața volumului „Aritmii”). Propunând o imagine cuprinzătoare în privința volumui „Aritmii”, subliniez că influențele teologice sunt prezente evident : „dimineață am fost/ cu Dumnezeu/ la cules de măsline.”(„Munci și zile”, „I”), „Am primit nouă sfinți ” („Munci și zile”, „II”), „Întuneric un câmp eu,/ omul lui Dumnezeu” („Munci și zile”, „IV”). Dumnezeu este așadar prezent în majoritatea poeziilor din volumul „Aritmii”, însă Andrea Hedeș oferă motivelor teologice noi înțelesuri și noi perspective. Un alt element prezent în poezia sa este sufletul, deși am putea spune că acest „suflet” prea puțin ne mai sensibilizează și că de fapt ar fi un termen degradat, poeta oferă cu curaj acestui cuvânt noi perspective: „sufletul stă întins în prag/ și brodează/ privești peste el/ marea sub corăbii/ privesc peste el/ petale de vânt, petale de frig/ sub mesteacăn/ bătrânul cu briceag/ sâmburii de rodii.” („Munci și zile”, „IX”). Însă noile propuneri de percepere a fiinţei nu sunt exprimate doar în privința motivelor religioase ori a sufletului, ci şi a lumii din imediata ei apropiere: „fiecare ninsoare e altfel/ fiecare zăpadă alte culori/ alte rotunjimi fiece fulg/ nicând neaua/ n-a păstrat/ ceva din urma/ aripilor noastre.” („Ploaia și roua”, „IV”).
Găsim printre versurile acestor poezii, un mesaj de dragoste, de descendenţă biblică, însă și exprimarea unei suferințe: „Iubitul meu este ca marea,/ tăcerile sale se sparg în auz/ valuri ce mușcă țărmul/ sunt sărutările gurii sale/ cum pentru scoică talazul/ așa sunt dezmierdările sale/ ca marea freamătă iubitul meu” („Ploaia și roua”, „VI”), „Când tristețea/ te-mbracă-n tristețe/ veșmintele lungi/ veșmintele grele/ ușor fluturând/ și ca un aer de iarnă/ bine așezat/ în inimă/ geruri/ și înghețuri/ te însingurează/ singurătatea/ atunci abia lacrima/ și numai lacrima/ și Dumnezeu.” („Lamentații”, „IV”).
Relațile dintre elementele poetice, dintre temele și motivele exploatate în poezia Andreei Hedeș aduc noi deschideri, dinspre poezia consacrată, spre subtilităţiale unui limbaj poetic nou.
Debutul editorial al Andreei Hedeș, a fost un volum de versuri apărut la Editura Limes, „Cartea cu fluturi”. În prefața volumului „Aritmii”, Horea Gârbea amintește de acest debut: „a debutat cu un volum de versuri la Editura Limes și anume cu unul care mi s-a părut excelent („Cartea cu fluturi”) mai ales că m-am delectat sincer cu el. Scriam despre acest jucăuș debut, în martie 2010, că îmi amintește de adolescență când ne distram în autobuz întrebând câte o babă dacă după stația Ceaikovski urmează Bunialovski-Schwartz (…), mai scriam atunci că poeta are gust și măsură în degajarea ei”. În ceea ce privește volumul „Aritmii” același Horia Gârbea, afirmă că : „avem aici o poezie reținută și înțelepțită, epurată hotărât, poate prea sever, de ludic și absurd. Poeta și-a sporit însă mult mizele, țintind către înălțimi de-a dreptul amețitoare ”, „cu totul neasemănătoare ei înseși, cea din sprințara „Carte cu fluturi”, Andrea Hedeș din „Aritmii”, convinge pe fiecare poem și în ansamblul unui volum construit cu un fin echilibru, de marea sensibilitate și fina intuiție artistică prin care se situează, acum, la un nivel pe care foarte puțini poeți pot spera măcar să-l atingă. Orice ar urma după această carte, locul pe care și l-a cucerit Andrea Hedeș este unul din „top ten”.”(Prefața volumului „Aritmii”). Propunând o imagine cuprinzătoare în privința volumui „Aritmii”, subliniez că influențele teologice sunt prezente evident : „dimineață am fost/ cu Dumnezeu/ la cules de măsline.”(„Munci și zile”, „I”), „Am primit nouă sfinți ” („Munci și zile”, „II”), „Întuneric un câmp eu,/ omul lui Dumnezeu” („Munci și zile”, „IV”). Dumnezeu este așadar prezent în majoritatea poeziilor din volumul „Aritmii”, însă Andrea Hedeș oferă motivelor teologice noi înțelesuri și noi perspective. Un alt element prezent în poezia sa este sufletul, deși am putea spune că acest „suflet” prea puțin ne mai sensibilizează și că de fapt ar fi un termen degradat, poeta oferă cu curaj acestui cuvânt noi perspective: „sufletul stă întins în prag/ și brodează/ privești peste el/ marea sub corăbii/ privesc peste el/ petale de vânt, petale de frig/ sub mesteacăn/ bătrânul cu briceag/ sâmburii de rodii.” („Munci și zile”, „IX”). Însă noile propuneri de percepere a fiinţei nu sunt exprimate doar în privința motivelor religioase ori a sufletului, ci şi a lumii din imediata ei apropiere: „fiecare ninsoare e altfel/ fiecare zăpadă alte culori/ alte rotunjimi fiece fulg/ nicând neaua/ n-a păstrat/ ceva din urma/ aripilor noastre.” („Ploaia și roua”, „IV”).
Găsim printre versurile acestor poezii, un mesaj de dragoste, de descendenţă biblică, însă și exprimarea unei suferințe: „Iubitul meu este ca marea,/ tăcerile sale se sparg în auz/ valuri ce mușcă țărmul/ sunt sărutările gurii sale/ cum pentru scoică talazul/ așa sunt dezmierdările sale/ ca marea freamătă iubitul meu” („Ploaia și roua”, „VI”), „Când tristețea/ te-mbracă-n tristețe/ veșmintele lungi/ veșmintele grele/ ușor fluturând/ și ca un aer de iarnă/ bine așezat/ în inimă/ geruri/ și înghețuri/ te însingurează/ singurătatea/ atunci abia lacrima/ și numai lacrima/ și Dumnezeu.” („Lamentații”, „IV”).
Relațile dintre elementele poetice, dintre temele și motivele exploatate în poezia Andreei Hedeș aduc noi deschideri, dinspre poezia consacrată, spre subtilităţiale unui limbaj poetic nou.
un diagnostic precis. intre multe altele, un argument pentru rezerva personala. n-as fi avut resurse de a da un raport de lectura de atare acuratete. dar... si o anume provocare...
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Atât cronica doamnei Andrea Cocoi cât și cronica domnului Horia Bădescu sunt, spre bucuria mea, fine decriptări ale Aritmiilor. Profit de întâlnire pentru a vă ura, cu întârziere, e drept, La Mulți Ani inspirați!
RăspundețiȘtergere