Aici
sau mai jos:
Acul bine temperat
Chiar într-un timp
saturat de imagini, de vizual, precum cel contemporan, o experiență precum cea
prilejuită de vizita la Panorama Mesdag din Haga rămâne una de neuitat. Panorama
sau ciclorama este o pictură panoramică, expusă în interiorul unei platforme
cilindrice special concepute, astfel încât privitorul, aflat în mijlocul cilindrului, să beneficieze de o
perspectivă completă, de 360 de grade, asupra picturii. Efectul asupra
...privitorului înconjurat de imaginea panoramică este acela de a-l transpune
în mijlocul scenei, evenimentului capturat pe pânză, de a-l face prezent acolo,
paticipant prin emoție. Acest gen de panorame se concentrau pe redarea unui eveniment
istoric. Panorama Mesdag prezintă însă un sat pescăresc: Scheveningen, cu marea,
plaja, dunele de nisip, micile ambarcațiuni pescărești, un exercițiu militar,
oameni bucurându-se pur și simplu de viață și, undeva, pe plajă, chiar pe soția
pictorului Hendrik Willem Mesdag pictând. Este vorba așadar de o panoramă care
surprinde o zi oarecare din viața unui sat al sfârșitului de secol ...XIX... Pentru
punerea în valoare a acestei pânze, pentru obținerea acestui sentiment special
de participare a privitorului, ea se află expusă într-o clădire specială, de
formă cilindrică, privitorul aflat într-un kioșk, are senzația că locul său de
observație este, în fapt, cea mai înaltă dintre dunele de nisip ale panoramei,
efect întărit și de terenul fals, de
nisipul ce ascunde marginile picturii, platforma pe care aceasta este așezată,
pentru o iluzie perfectă. Este vorba
nu doar de o simplă pictură, ci de un portret al contemporaneității pictorului,
al timpului, al vieții, al lumii așa cum se desfășura, în curgerea-i de sfârșit
de secol, sub ochiul educat să privească al lui Mesdag. Nu se obține aici fectul
de instantaneu fotografic, pentru că, așa cum remarca doamna Simona Nicoară, dacă portretul în ulei plasează subiectul
dincolo de timp, în eternitatea artei, fotografiile captează clipa, efemerul.
Și în această panoramă nu e vorba de efemer ci de chiar spiritul unui secol.
Acest procedeu, al picturii panoramice care, prin metonimie, propune portretul
vremurilor sub care trăiește, pictură alcătuită însă din ac, pentru că realizează
o tapiserie în punct de pamflet este volumul Secol de vânzare. Pamflete apărut la Editura Mașina de scris și
având-o ca autoare pe Florica Bud, una dintre foarte puținele scriitoare care
au făcut marele pas pe tărâmul
miniatural dar incisiv al pamfletului.
În Secol de vânzare Florica Bud propune într-o tapiserie panoramică o
vedere de 360 de grade, a propriului Imago Mundi pictând cu acul fin capturi
ale realului, selectând și hiperbolizând, inserând indicii, transferând realul de la banal la
excepțional, (tot după expresia Simonei Nicoară) și invers, deformând
voluntar percepțiile pe o gamă de la Pantagruelic la Sibilinic, având prezentă,
în surdină, nostalgia după Harmonia Mundi,
paradoxal probabil, sau poate nu, dacă ne amintim vorbele anticilor sic vis pacem para bellum, chiar dacă
șansele nu par egale într-un război purtat cu acul... Acest Imago Mundi alcătuit din pamflete
dispuse panoramic sunt lucrate în petit
point, specific picturii cu acul în ochi de goblen, un tip de broderie ce
necesită îndemânare, migală, arta combinării nuanțelor și, nu în ultimul rând,
neîncurcarea...ițelor. Firele de grosimi
și materiale diferite: fire de lână, lână cu mătase, mătase cu fire din aur sau
argint, fac broderia în unele locuri mai fină, în altele mai aspră, creînd
deosebiri de granulație, după cum o necesită tratarea subiectului. De toate acestea și, mai cu seamă, de
împunsături, Florica Bud uzează cu temperanță, diatriba, specifică pamfletului,
este folosită mai ales în maniera temperată a inventatorului ei, Dion din
Boristenes, cunoscând probabil, ca orice brodăreasă pricepută, efectul
tensiunilor acumulate în timpul brodării asupra tabloului final, ori acesta și
nu altceva este destinația finală.
De ce
vor totuși femeile deștepte, presupunând că, cel puțin de la o vârstă, ele
există, să intre în lumea atât de rău famată a gâștelor oxigenate? De ce
inteligența dorete să devină blondă, cu riscul de a fi curtată, vânată, răpită,
violată, strangulată, decapitată, ironizată, ridiculizată de veșnic nesătulii
devoratori de femei? Sau pur și simplu este atât de bine să fii în pielea
lor... că merită orice risc. Sunt
întrebări care își așteaptă răspunsul... Dar ne face totuși cu ochiul
întrebarea: unde ar ascunde Blonde Dolly, ajunsă, să presupunem, președinte de
americă, cheia de la valiza nucleară, în timp ce, ca orice blondă care se
respectă, pozează goală, măcar mental, pentru Playboy?
Ideea
din spatele pamfletelor cuprinse în volumul Secol
de vânzare poate fi rezumată prin cuvintele Irinei Nicolau ce dau titlul
unui capitol într-una din scrierile sale canonice: Despre cădere, punere și așezare, cuvinte care exprimă o idee și
capitol care teoretizează această idee ce apare desfășurată ca background în volumele scriitoarei
Florica Bud, fie ea autoarea pamfletelor, a romanelor ori a poemelor, idee
exprimată de Irina Nicolau astfel Există
societăți care nu sedimentează. (...) Pentru alt gen de societăți emblematică
este, cred, lada. În ladă obiectele se așează, unele peste altele, cu grijă.
(...) În sertar, lucrurile se pun.Oamenii nu mai cunosc rânduiala așezării.
Acum, lăzile sînt de carton și în ele pui.
Despre aceasta este vorba în
pamfletele adunate de Florica Bud în volumul Secol de vânzare. Despre cădere, punere și așezare. Cu o privire
lucidă și ludică, care presupune implicare și detașare deopotrivă, având
convingerea că...prin ac se pedepsesc moravurile, pictându-se și pe sine, într-un colț al tapiseriei, conștientă că totul stă sub semnul lui panta rhei, Florica Bud ne invită, chiar
dacă nu am atins ca nație înțelepciunea și detașarea pe care o dă ceismul, să
ne permitem, laolată cu Okakura Kakuzo, să
visăm de veșnica trecere și să întârziem la frumoasa nebunie a lucrurilor.
Andrea Hedeș
3.03.2013 la Dej
