Dejul meu

       ” Un oraș nu prețuiește mai mult decât o grădină de trandafiri.”

                                                                “Jose Santos Chocano, citat despre adevăr”

”Date geografice

Municipiul Dej este situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. În componenţa municipiului intră şi localităţile Şomcutul Mic, Ocna-Dejului şi Pintic.

Municipiul Dej are o suprafață de 1505 Ha de teren intravilan (20 Ha parcuri, 56 Ha zone verzi, 20 Ha păduri) și o lungime a drumurilor de 135km, din care modernizate sunt 64.

Istoric

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees, însă dovezi ale existenţei unei aşezări importante se regăsesc încă din epocile îndepărtate (neolitic). Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor, iar odată cu cucerirea romană se construieşte în apropriere un castru care să consolideze poziţiile strategice. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Demografie

Populaţia stabilă a municipiului era după ultimul recensământ din 2002, de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Obiective turistice

·        Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.

·        Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".

·        Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).

·        Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.

·        Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".

·        Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.

·        Clădirea fostei Primării.

·        Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.

·        Obeliscul (Monumentul) Eroilor.

·        Casa memorială Teodor Mihaly.

·        Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.

·        Parcul Balnear Toroc.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Personalităţi

Pápai Páriz Ferenc (1649-1716) - medic, profesor şi scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă şi în limba română, şi al unui dicţionar latino-maghiar.Medgyes Lajos (1817-1894) - preot la Dej, scriitor. A publicat volumul de versuri "Lira Transilvana".

Kádár Jószef (1851-1939) - profesor şi istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în şapte volume (1900-1905).

Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înfiinţeaza Institutul de Credit şi Economii "Someşana". Director al Despărţământului Astrei şi membru marcant al conducerii Partidului Naţional Român.

Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) şi avocat la Arad. Fruntaş al Paridului Naţional Român. Apărător al memorandiştilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea şi desfăşurarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină şi membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiţiei şi pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preşedinte al Camerei Deputaţior (1918). A participat la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).

Guilelm Şorban (1872-1923) - jurist şi compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale şi vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeţi clasici români.

Liviu Micşa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi preşedinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al oraşului Dej, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.

Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureşanu". Docent la Universitatea din Cluj şi profesor la Academia Teologică Unita din Cluj şi la Academia Romano-Catolică din Timişoara. Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI.

Aurel Pavel Banuţ (1887-1970) - în 1902 a înfiinţat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al judeţului Someş (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înfiinţeaza la Dej o şcoală ţărănească (1931).

George Mânzat (1888-1958). Profesor şi senator de Someş în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someşul". Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia oraşului Dej.

Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar şi apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar şi viceprefect al judeţului Someş, apoi primar al oraşului.

Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din Bucureşti, director adjunct al Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj.

Aurel Gr. Zegreanu (1905-1979) - preşedinte de tribunal, procuror şef al judeşului Arad. Primar al oraşului Dej (1937-1938) şi preşedinte al Comitetului interimar al judeţului Someş. Membru al Asociaţiei Scriitorilor din Ardeal.

Virginia Drăgoi (1907-1997) - actriţă la Teatrul Naţional din Cluj.

Iosif Batiu (1913-2000) - profesor la şcoala "Mihai Eminescu" din Dej. A fost decorat cu "Coroana României" şi "Steaua României".

Clement Barbu - avocat şi prefect al judeţului Solnoc-Dăbâca (1919-1920). Este primul preşedinte al Eforiei şcolilor din Dej.

Gheorghe Siminel (1927-1990) - activitate în domeniul ontologiei, logicii, matematicii şi fizicii. Membru fondator al Seminarului de cercetări interdisciplinare din Dej şi membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Gheorghe Isa (1930-2001) - profesor la Liceul nr. 2 din Dej, membru al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România.

Emil Lazar (1935-2002) - profesor de limba şi literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej (1975-1998), publicist.

Racz Gyozo (1935-1989) - conferenţiar univ. doctor, scriitor, redactor-şef al revistei "Korunk".

Octavian Gr. Zegreanu (1938-2004) - biolog la Clinica de Boli Profesionale, şef de laborator la Spitalul Clinic judeţean Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor.

Radu Săplăcan (1948-2000) - scriitor şi publicist, redactor la Radio Cluj.

Dan Felician Mârza (1948-2002) - profesor şi director la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", preşedintele Subfilialei Dej al Societăţii de Ştiinţe Filologice, preşedintele Despartamantului "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI Dej, redactor-şef la publicaţiile "Gazeta Someşana", "Confluenţe Dejene", "Astra Dejeană".”

Biserica Reformată

Centru

Centru

Teatru

Actualul Liceu Andrei Mureșanu

Centru

Actualele clădiri ale CEC-ului și Liceului Andrei Mureșanu

Strada Rakoczi

Actuala stradă 1 Mai

Școala de Pictură

Biserica Romano-Catolică

(mănăstire franciscană)

Prefectura și Primăria

Biserica Romano-Catolică

Biserica Reformată

”Vedere din Dej”

Casa Rakoczi

Sursa text și foto

www.primariadej.ro

Lumină de februarie

                            Așa cum am spus la începutul anului, în fiecare lună voi prezenta pe blog o personalitate culturală. Iar dacă este februarie, este:

                                                 

                                                          ION LAZĂR 

1960 – se naște la București, 22 iulie, și își petrece copilăria la Huși, între 6 luni și 7 ani, la bunicii din partea mamei.
1979 – absolvent al Liceului de artă „Nicolae Tonitza”, secția Artă Monumentală.

1985 – absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția Pictură de șevalet.
1983-1987 – colaborează cu grafică de carte la Editurile „Albatros” și „Cartea Românească”.
1986-1992 – participă la Saloanele Naționale ale Tineretului.
1990 – membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici.
1991 – devine cadru didactic al Academiei de Artă din București, catedra Pictură, cursul „Tehnicile picturii de șevalet”.
1992 – participă la Cursul de Restaurare-tablou al Academiei de Artă din Copenhaga, Danemarca, oferit de Institutul
pentru Conservarea Operei de Artă „Paul Getty”, Los Angeles, SUA.
1992-1996 – consilier artistic al Galeriei de Artă „Sepia”.
2004 – participă la Simpozionul de Resaturare sub patronaj UNESCO – „Tehnicile LASER în Restaurare”, la Gura Humorului.
2006 – doctor în domeniul Arte Vizuale, Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Pictura pe sticlă, de la naiv
la bizantin”.
2007 – membru consultant al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.
2008-2010 – coordonează Tabăra de Restaurare (patrimoniu mobil), Arcuș, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

            Expoziții colective :
Focșani, Tabăra de la Soveja, Galeria UAP (1993),  Expoziția de pictură și desen a optzeciștilor, galeria Căminul Artei (1995),
Blaj, expoziția Simpozionului de artă, Galeria Muzeului de Istorie (2006, 2007),  Pictori de azi la Balcic, ediția a VI-a,
organizată la Cercul Național Militar de Fundația Elite Art Club UNESCO (2007),  Școala de la Marea Neagră, Bistrița,
Galeria Arcade (2008),  Forumul Internațional de Artă, Geneva 2008 ,  Bienala de artă AEGISUS, Tulcea (2009), Salonul
municipal de artă medievală, Curtea Domnească, 2010, Bienala Națională de artă plastică „Gheorghe Petrașcu”, Târgoviște,
ediția a X-a.
          Expoziții personale :
Pictură pe sticlă și desen, Galeria Orizont (1992),  Icoană pe sticlă, Galeria Frezia – Dej (2001),   Izvoade pictate, Galeria
Artelor a Cercului Național Militar (2003), Tehnici alternative ale picturii de șevalet , Galeria de Artă a Institutului IRECSON
(2006),  Motive bizantine, Galeria Muzeului de Istorie, Blaj (2008),  Icoane de Crăciun, Atheneul Român (2009),  Pictură
bizantină, Stable Gallery, Arcuș, Sfântu Gheorghe (2010).
          Publicații :
Între 2004 și 2009 publică articole pe teme de arte plastice în săptămânalul  TopBussines, rubrica ArtTop;  în 2005 publică
volumul de eseuri  „Această enigmă, Pictura” (eseuri, evocări, parafraze), Ed. IRECSON,  în 2008 și 2009 participă cu studii
de cercetare la sesiunile de comunicări științifice ale Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul UNArte,  în 2010 publică
albumul monografic „Trepte către mine însumi” (între pictura icoanei și icoana picturii) și colaborează (ediție îngrijită, prefață
și note) la editarea volumului „Curs de Desen” de Traian Brădean, Ed. Polirom.
           Referințe critice :
„Enciclopedia artiștilor români contemporani”, vol. I, ed. ARC 2000,  „Peintres roumaines en France”, ed. Soleil de lʹEst, 2006.
   În pregătire :
Această speranță, Pictura – vol. II,   Terminologia picturii și restaurării (dicționar de termeni) – colectiv de autori,
Marius Cilievici – un destin românesc al împlinirii.

                    ”Ion Lazar este un pictor cum mai sunt putini, azi. A avut scoala unui Maestru adevarat, de la care a deprins respectul pentru traditiile picturii si curiozitatea pentru felul in care Maestrii de odinioara pictau.

A studiat tehnicile picturii si, din pasiune si simt al responsabilitatii, acum le preda. Stapaneste cu eleganta si discretie felul in care un concept, o viziune interioara se exprima printr-o alcatuire de culori si lumini.

"Regia" este intotdeauna discreta, dar in spatele formelor picturale o privire atenta poate discerne o constiinta artistica acuta, dedicata gasirii cailor marii Picturi.”

                  AICI un clip de pe Senso TV Arte unde se pot admira câteva dintre creațiile domniei sale.

Surse:

http://www.ionlazar.ro/page10.html

http://www.eliteart-gallery.com/autori/ion-lazar/