” Un oraș nu prețuiește mai mult decât o
grădină de trandafiri.”
“Jose Santos Chocano, citat
despre adevăr”
”Date geografice
Municipiul Dej este situat la 60 km nord
de municipiul Cluj-Napoca, la
confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. În componenţa
municipiului intră şi localităţile Şomcutul Mic, Ocna-Dejului şi Pintic.
Municipiul Dej are o suprafață de 1505
Ha de teren intravilan (20 Ha parcuri, 56 Ha zone verzi, 20 Ha păduri) și o
lungime a drumurilor de 135km, din care modernizate sunt 64.
Istoric
Primele menţiuni documentare care atestă
existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees, însă
dovezi ale existenţei unei aşezări importante se regăsesc încă din epocile
îndepărtate (neolitic). Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au
fost descoperite încă de pe vremea dacilor, iar odată cu cucerirea romană se
construieşte în apropriere un castru care să consolideze poziţiile strategice.
Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit
de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca
şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII
dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.
Demografie
Populaţia stabilă a municipiului era
după ultimul recensământ din 2002, de 38.478 locuitori (85,03% români,
14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte
naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.
Obiective turistice
·
Castrul roman Samum din
comuna invecinată Căşeiu.
·
Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn
înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă):
"Sf.Ştefan".
·
Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova"
(romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului
1716).
·
Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
·
Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul
1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
·
Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.
·
Clădirea fostei Primării.
·
Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român.
A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu
ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr.
Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.
·
Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
·
Casa memorială Teodor Mihaly.
·
Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
În partea de sud-vest a Dejului se află
Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat,
amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată
cu prăbuşirea dealului de sare.
Personalităţi
Pápai Páriz Ferenc (1649-1716) - medic,
profesor şi scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă
şi în limba română, şi al unui dicţionar latino-maghiar.Medgyes Lajos
(1817-1894) - preot la Dej, scriitor. A publicat volumul de versuri "Lira
Transilvana".
Kádár Jószef (1851-1939) - profesor şi
istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în şapte
volume (1900-1905).
Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în
drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înfiinţeaza Institutul de
Credit şi Economii "Someşana". Director al Despărţământului Astrei şi
membru marcant al conducerii Partidului Naţional Român.
Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în
drept (1889) şi avocat la Arad. Fruntaş al Paridului Naţional Român. Apărător
al memorandiştilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea
şi desfăşurarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Semnează Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.
Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) -
doctor în medicină şi membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional
Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul
Justiţiei şi pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preşedinte al
Camerei Deputaţior (1918). A participat la Conferinţa de Pace de la Paris. A
fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
Guilelm Şorban (1872-1923) - jurist şi
compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român
al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale
şi vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeţi clasici români.
Liviu Micşa (1875-?) - din 1900 este
avocat în Dej, secretar, apoi preşedinte al P.N.R., din comitatul
Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al oraşului Dej, la Marea Adunare Naţională
de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în
Parlamentul României întregite.
Victor Motogna (1885-1948) - director al
Liceului "Andrei Mureşanu". Docent la Universitatea din Cluj şi
profesor la Academia Teologică Unita din Cluj şi la Academia Romano-Catolică
din Timişoara. Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI.
Aurel Pavel Banuţ (1887-1970) - în 1902
a înfiinţat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al judeţului
Someş (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înfiinţeaza la Dej o şcoală
ţărănească (1931).
George Mânzat (1888-1958). Profesor şi
senator de Someş în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul
"Someşul". Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat
Monografia oraşului Dej.
Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este
notar şi apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar şi viceprefect
al judeţului Someş, apoi primar al oraşului.
Victor Cherestesiu (1895-1917) -
profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în
filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din
Bucureşti, director adjunct al Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj.
Aurel Gr. Zegreanu (1905-1979) -
preşedinte de tribunal, procuror şef al judeşului Arad. Primar al oraşului Dej
(1937-1938) şi preşedinte al Comitetului interimar al judeţului Someş. Membru
al Asociaţiei Scriitorilor din Ardeal.
Virginia Drăgoi (1907-1997) - actriţă la
Teatrul Naţional din Cluj.
Iosif Batiu (1913-2000) - profesor la
şcoala "Mihai Eminescu" din Dej. A fost decorat cu "Coroana
României" şi "Steaua României".
Clement Barbu - avocat şi prefect al
judeţului Solnoc-Dăbâca (1919-1920). Este primul preşedinte al Eforiei şcolilor
din Dej.
Gheorghe Siminel (1927-1990) -
activitate în domeniul ontologiei, logicii, matematicii şi fizicii. Membru
fondator al Seminarului de cercetări interdisciplinare din Dej şi membru al
Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Gheorghe Isa (1930-2001) - profesor la
Liceul nr. 2 din Dej, membru al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România.
Emil Lazar (1935-2002) - profesor de
limba şi literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej
(1975-1998), publicist.
Racz Gyozo (1935-1989) - conferenţiar
univ. doctor, scriitor, redactor-şef al revistei "Korunk".
Octavian Gr. Zegreanu (1938-2004) -
biolog la Clinica de Boli Profesionale, şef de laborator la Spitalul Clinic
judeţean Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor.
Radu Săplăcan (1948-2000) - scriitor şi
publicist, redactor la Radio Cluj.
Dan Felician Mârza (1948-2002) -
profesor şi director la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu",
preşedintele Subfilialei Dej al Societăţii de Ştiinţe Filologice, preşedintele
Despartamantului "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI Dej, redactor-şef la
publicaţiile "Gazeta Someşana", "Confluenţe Dejene",
"Astra Dejeană".”
Biserica Reformată
Centru
Centru
Teatru
Actualul Liceu Andrei Mureșanu
Centru
Actualele clădiri ale CEC-ului și Liceului Andrei Mureșanu
Strada Rakoczi
Actuala stradă 1 Mai
Școala de Pictură
Biserica Romano-Catolică
(mănăstire franciscană)
Prefectura și Primăria
Biserica Romano-Catolică
Biserica Reformată
”Vedere din Dej”
Casa Rakoczi
Sursa text și foto
www.primariadej.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu