Andrea H. Hedeș: Dejul meu

vineri, 15 februarie 2013

Dejul meu

” Un oraș nu prețuiește mai mult decât o grădină de trandafiri.”

“Jose Santos Chocano, citat despre adevăr”

”Date geografice

Municipiul Dej este situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. În componenţa municipiului intră şi localităţile Şomcutul Mic, Ocna-Dejului şi Pintic.

Municipiul Dej are o suprafață de 1505 Ha de teren intravilan (20 Ha parcuri, 56 Ha zone verzi, 20 Ha păduri) și o lungime a drumurilor de 135km, din care modernizate sunt 64.

Istoric

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees, însă dovezi ale existenţei unei aşezări importante se regăsesc încă din epocile îndepărtate (neolitic). Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor, iar odată cu cucerirea romană se construieşte în apropriere un castru care să consolideze poziţiile strategice. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Demografie

Populaţia stabilă a municipiului era după ultimul recensământ din 2002, de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Obiective turistice

· Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.

· Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".

· Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).

· Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.

· Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".

· Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.

· Clădirea fostei Primării.

· Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.

· Obeliscul (Monumentul) Eroilor.

· Casa memorială Teodor Mihaly.

· Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.

· Parcul Balnear Toroc.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Personalităţi

Pápai Páriz Ferenc (1649-1716) - medic, profesor şi scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă şi în limba română, şi al unui dicţionar latino-maghiar.Medgyes Lajos (1817-1894) - preot la Dej, scriitor. A publicat volumul de versuri "Lira Transilvana".

Kádár Jószef (1851-1939) - profesor şi istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în şapte volume (1900-1905).

Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înfiinţeaza Institutul de Credit şi Economii "Someşana". Director al Despărţământului Astrei şi membru marcant al conducerii Partidului Naţional Român.

Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) şi avocat la Arad. Fruntaş al Paridului Naţional Român. Apărător al memorandiştilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea şi desfăşurarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină şi membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiţiei şi pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preşedinte al Camerei Deputaţior (1918). A participat la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).

Guilelm Şorban (1872-1923) - jurist şi compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale şi vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeţi clasici români.

Liviu Micşa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi preşedinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al oraşului Dej, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.

Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureşanu". Docent la Universitatea din Cluj şi profesor la Academia Teologică Unita din Cluj şi la Academia Romano-Catolică din Timişoara. Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI.

Aurel Pavel Banuţ (1887-1970) - în 1902 a înfiinţat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al judeţului Someş (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înfiinţeaza la Dej o şcoală ţărănească (1931).

George Mânzat (1888-1958). Profesor şi senator de Someş în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someşul". Preşedinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia oraşului Dej.

Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar şi apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar şi viceprefect al judeţului Someş, apoi primar al oraşului.

Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din Bucureşti, director adjunct al Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj.

Aurel Gr. Zegreanu (1905-1979) - preşedinte de tribunal, procuror şef al judeşului Arad. Primar al oraşului Dej (1937-1938) şi preşedinte al Comitetului interimar al judeţului Someş. Membru al Asociaţiei Scriitorilor din Ardeal.

Virginia Drăgoi (1907-1997) - actriţă la Teatrul Naţional din Cluj.

Iosif Batiu (1913-2000) - profesor la şcoala "Mihai Eminescu" din Dej. A fost decorat cu "Coroana României" şi "Steaua României".

Clement Barbu - avocat şi prefect al judeţului Solnoc-Dăbâca (1919-1920). Este primul preşedinte al Eforiei şcolilor din Dej.

Gheorghe Siminel (1927-1990) - activitate în domeniul ontologiei, logicii, matematicii şi fizicii. Membru fondator al Seminarului de cercetări interdisciplinare din Dej şi membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Gheorghe Isa (1930-2001) - profesor la Liceul nr. 2 din Dej, membru al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România.

Emil Lazar (1935-2002) - profesor de limba şi literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej (1975-1998), publicist.

Racz Gyozo (1935-1989) - conferenţiar univ. doctor, scriitor, redactor-şef al revistei "Korunk".

Octavian Gr. Zegreanu (1938-2004) - biolog la Clinica de Boli Profesionale, şef de laborator la Spitalul Clinic judeţean Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor.

Radu Săplăcan (1948-2000) - scriitor şi publicist, redactor la Radio Cluj.

Dan Felician Mârza (1948-2002) - profesor şi director la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", preşedintele Subfilialei Dej al Societăţii de Ştiinţe Filologice, preşedintele Despartamantului "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI Dej, redactor-şef la publicaţiile "Gazeta Someşana", "Confluenţe Dejene", "Astra Dejeană".”