Sărbători fericite!

Autori NEUMA premiați

Trei volume apărute la Editura Neuma în 2017 au fost premiate recent de Filiala București-Poezie a Uniunii Scriitorilor. Îi felicităm pe poeții Florea Burtan (Trenul de noapte), Nicoleta Milea (Grota cu fulgere), Clara Tîrcă (Reluare în Rai - debut).

 

www.edituraneuma.ro

NEUMA nr. 11-12/2018

                    Vă invităm să citiți noul număr al Revistei NEUMA:

                                                     
                                                       Revista NEUMA

Revista NEUMA nr. 11-12/2018

Numărul 11-12/2018 al revistei Neuma va apărea curînd. În sumar: poezie 

de Liviu Capșa, George Băicoianu, Mihaela Aionesei, Camelia Ardelean, 

Nicole Barrière (Franța), Rudy Roth (Spania), proză de Jurga Žąsinaitė 

(Lituania), Adela Naghiu, Stelian Țurlea, Adrian Voicu, eseuri de 

Gheorghe Grigurcu, Mircea Muthu, Gelu Negrea, Nichita Danilov, Teatru de 

Alexandru Păduraru, un interviu al lui Ion Cocora cu actorul Constantin 

Chiriac, recenzii, reportaje, cronici. Numărul este ilustrat cu lucrări 

de artă plastică semnate de Irina Petraș.

Premiul Revistei Caligraf pe 2018 pentru Critică literară

Revista NEUMA nr. 9-10

                Vă invităm să citiți noul număr al Revistei NEUMA:

                                                    Revista NEUMA nr. 9-10

NEUMA nr.9-10/2018

În curând

Celei mai frumoase. Șapte ani de recenzii - Andrea H. Hedeș

            A apărut în Colecția Arcadia a Editurii NEUMA cea mai recentă carte a mea: ”Celei mai frumoase. Șapte ani de recenzii”.
           7 ani de recenzii, 90 de autori, 116 cărți recenzate, 368 de pagini.
           ”Acest volum este rodul a 7 ani de recenzii literare. El marchează și încheie o etapă. Volumul adună mare parte din întâmpinările scrise în perioada 2010-2017.

                       Redusă la câteva cuvinte, activitatea de cronicar literar înseamnă să tai lemne și să cari apă de la fântână, ca în povestea zen. Spațiul în care trebuie imaginată povestea este însă Purgatoriul lumii literare. Recenzorul poate rămâne captiv aici, fără a i se deschide Porțile Marii Critici Literare, cu palide șanse de a lăsa vreo urmă în Marea Carte a Vieții Istoriei Literare, fără a urca sau coborî în cercurile de lumină și întuneric ale lumii scriitorilor, lume în care este inclus cu indulgență. La răstimpuri, cronicarului de întâmpinare i se aruncă pe masa de lucru un măr de aur pe care stă scris: celei mai frumoase. Din cercul său strâmt, este chemat să aleagă zeița câștigătoare.”

Partea superioară a formularului

Revista NEUMA Nr.7-8

                        Dragi prieteni, vă invităm la lectură. A apărut numărul de vară al Revistei NEUMA. Nr. 7-8 poate fi citit de pe mobil, de pe tabletă, oriunde v-ați afla. Acest număr apare cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale. Revista NEUMA apare sub Egida Uniunii Scriitorilor din România.
                        Îl găsiți aici:

                                                                 Revista NEUMA Nr.7-8

             

”Celei mai frumoase. Șapte ani de recenzii” de Andrea H. Hedeș

                                        În pregătire în Colecția Arcadia a Editurii NEUMA volumul
                                                  ”Celei mai frumoase. Șapte ani de recenzii”

Conferința ”Shakespeare - sonete celebre, sonete ascunse” susținută de Horia Gârbea

Conferința ”Shakespeare - sonete celebre, sonete ascunse” susținută de Horia Gârbea la Cluj luni, 11 iunie 2018,  ora 12, la sediul Filialei USR din Cluj-Napoca. Conferința va fi urmată de lansarea celor mai recente cărți ale autorului: ”Poeme cu înger”, poezii și ”Lunaticul, îndrăgostitul și poetul sau despre eseurile lui Shakespeare” eseuri, ambele apărute la Editura NEUMA, precum și de prezentarea celui mai recent număr al Revistei NEUMA. Vor vorbi: Andrei Moldovan, critic literar, Andrea Hedeș, editor. Amfitrion: Irina Petraș.

                   Conferința William Shakespeare. Sonete celebre, sonete ascunse se referă la sonetele lui William Shakespeare adunate în ediția din 1609 discutîndu-le pe cele mai celebre și traducerile lor în limba română. Dar și la sonetele „ascunse” în piese, atît la cele cunoscute ca atare de exegeții bardului, cît și la cele descoperite de Horia Gârbea, ca traducător. Conferința ia în discuție și paternitatea textelor lirice „orfane” din Pelerinul îndrăgostit pe care autorul consideră că o poate atribui lui Shakespeare. Opera lui Shakespeare ascunde încă multe mistere.

                      Conferința va fi urmată de o lansare a volumlui Lunaticul, îndrăgostitul și poetul sau Despre personajele lui Shakespeare de Horia Gârbea  și de volumul de versuri al aceluiași autor Poeme cu înger, ambele apătrute la Editura Neuma și de prezentarea Revistei Neuma, nr. 5-6 / 2018. Autorul volumelor va fi prezentat de Andrea H. Hedeș, directoarea editurii și revistei Neuma. Amfitrioana și moderatoarea întîlnirii va fi criticul literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

           Actorul și scriitorul William Shakespeare s-a născut la 23 aprilie în anul 1564 la Stratford- upon-Avon, o localitate din centrul Angliei, în apropiere de marele oraș Birmingham și la 160 de kilometri de Londra. Despre viața, cariera de actor și cea de scriitor a lui William Shakespeare se cunosc destul de puține lucruri și nu s-a păstrat niciun manuscris al său. Se crede că a început să scrie poezie și teatru din anul 1585 și și-a încheiat cariera după 1611. În ultimii ani ai vieții a trăit retras la Stratford unde a și murit în ziua în care împlinea 52 de ani: 23 aprilie 1616. A fost căsătorit cu Anne Hathaway, mai în vârstă decât el cu opt ani și care i-a supraviețuit încă șapte ani, și a avut trei copii. Shakespeare a scris multe piese de teatru, unele singur, altele în colaborare cu alți autori dramatici, după obiceiul timpului. A scris de asemenea 154 de sonete, publicate în 1609 și alte câteva poeme. A făcut parte din mai multe companii teatrale. A fondat în 1599 Teatrul Globe la Londra,  teatru care a ars în 1613 și a fost reconstruit, funcționând până în 1642. Opera teatrală a lui Shakespeare a fost publicată în majoritate în 1623, după moartea autorului, într-o ediție cuprinzând 36 de piese dintre care 18 mai fuseseră publicate anterior. Prin profunzimea și dramatismul pieselor și frumusețea poeziei, Shakespeare este considerat unul dintre cei mai importanți, dacă nu chiar cel dintâi scriitor al lumii.

                        Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă,

cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie.

A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri. În total 14 piese reprezentate în

România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al

PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura

universală de W. Shakespeare (10 piese), Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal,

A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 30 de volume de literatură originală și de

traduceri. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999, traduceri pe

2014 și Literatură pentru copii pe 2016, Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001,

Premiul „Andrei Bantaș” în 2012. În prezent e președintele Filialei București-Poezie a USR.

Membru în Comitetul Director al USR din 2003. A fost vicepreședintele Institutului Cultural

Român. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în

2010.

Vă invităm să citiți noul număr al Revistei NEUMA

Vă invităm să citiți noul număr al Revistei NEUMA

                                                           Revista NEUMA nr.5-6/2018

CONGRESUL „ARA AT THE GREAT UNION CENTENARY”, GĂZDUITĂ LA UBB

Universitatea Babeș-Bolyai va găzdui, în perioada 23-26 mai 2018, conferința „ARA at the Great Union Centenary”, organizată de Academia Româno-Americană.

Mai multe detalii despre eveniment puteți consulta la adresa http://www.americanromanianacademy.org/42nd-congress-2018

Programul congresului îl puteți vizualiza aici.

Voi fi alături de scriitoarea Florica Bud la Salonul Cărții A.R.A. joi, 24 mai orele 16.30,  pe Strada Moților nr.11, et 3, Sala 307, la lansarea celor mai recente cărți ale domniei sale

http://news.ubbcluj.ro/event/conferinta-ara-at-the-great-union-centenary-gazduita-la-ubb/

Revista NEUMA nr.5-6 pe 2018

Revista NEUMA
Nr.5-6 pe 2018
106 pagini
În curând!

Revista NEUMA - parteneră a Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”

Partea superioară a formularului

Revista NEUMA - parteneră a Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda” - ediţia a XVI-a, - 11-12 octombrie 2018 -

Consiliul Judeţean Teleorman şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, în parteneriat cu revistele: „Luceafărul de dimineaţă”, „Proza 21”, „Neuma”, „Argeş”, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Litere”, „Pro Saeculum” şi „Caligraf”, organizează Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”, ediţia a XVI-a, ale cărui manifestări finale se vor desfăşura în zilele de 11 şi 12 octombrie 2018, la Alexandria şi la Siliştea-Gumeşti.
Festivalul îşi propune să promoveze prozatori de talent, care nu au debutat în volum. Vor fi acordate următoarele premii:
- Premiul „Marin Preda” şi Premiul Revistei „Luceafărul de dimineaţă” (în valoare de 900 lei);
- Premiul I şi Premiul Revistei „Proza 21” (în valoare de 700 lei);
- Premiul I şi Premiul Revistei „Neuma” (în valoare de 700 lei);
- Premiul I şi Premiul Revistei „Argeş” (în valoare de 700 lei);
- Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Bucureştiul literar şi artistic” (în valoare de 600 lei);
- Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Litere” (în valoare de 600 lei);
- Premiul al III-lea şi Premiul Revistei „Pro Saeculum” (în valoare de 500 lei);
- Premiul a III-lea şi Premiul Revistei „Caligraf” (în valoare de 500 lei).
Prozele scurte premiate vor fi incluse într-un volum, ce va fi lansat în cadrul manifestărilor finale ale festivalului; de asemenea, vor fi publicate de revistele partenere.

Concurenţii vor trimite 1-3 proze scurte pe suport de hârtie, care nu pot depăși 20 pagini în total, culese cu font 12 (Normal, Times New Roman, 1.5 Space), în câte 7 (şapte) exemplare, semnate cu un motto, acelaşi motto figurând şi pe un plic însoţitor, conținând o fişă cu datele de identificare ale autorului: numele şi prenumele, data şi localitatea naşterii, adresa poştală, adresa de e-mail şi numărul de telefon mobil, precum şi un CD cu textele trimise, inscripţionat cu acelaşi motto.
Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 20 august 2018, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 – Mun. Alexandria, jud. Teleorman, cu menţiunea „pentru concurs”.

Despre Revista NEUMA în Nord Literar

Premiul George Coșbuc pentru ”Orele aspre”

”Orele aspre” (Editura NEUMA, Colecția Ipostaze, Cluj-Napoca, 2017), cea de a 3-a carte a mea de poezie, a fost onorată ieri, la Bistrița, cu Premiul George Coşbuc, oferit de Biblioteca Judeţeană George Coşbuc în cadrul Galei Premiilor Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud.
Mulțumiri profesorului și criticului literar Andrei Moldovan, președintele SSBN, domnului director al Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, poetului Ioan Pintea și distinșilor membri ai juriului, tânărului critic literar Vasile Vidican pentru minunatul laudatio rostit.
Mai jos, o fotografie cu premianții Galei, într-o atmosferă de sărbătoare, în Sala Gavril Scridon a Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”

Despre eveniment puteți citi pe larg aici:

http://www.rasunetul.ro/o-dupa-amiaza-literara-la-bibliotec…

http://www.mesagerul.ro/2018/03/13/premiile-ssbn-pe-anul-2017

http://www.bjbn.ro/jurnale/567/SSBN-a-premiat-cele-mai-bune-carti-aparute-in-anul-2017.html

Vasile Vidican despre Orele aspre

                          Vasile Vidican despre Orele aspre în Răsunetul cultural, aprilie, 2018

                                                       ”Răsunetul cultural”

                                                                 

                                                                         Ore de căutare

Așa cum preconizase criticul Horia Gârbea în finalul cronicii sale la „Cartea cu fluturi” a Andrei Hedeș (Editura Limes, 2008), registrul ideatic și stilistic abordat de poetesă nu s-a îmbogățit doar, ci a căpătat în timp profunzime și gravitate. Volumul „Aritmii” (Editura Neuma, 2015) a confirmat spusele criticului și avea să anunțe subtil febrilitatea căutărilor spirituale ale autoarei.
Astfel că volumul „Orele aspre” (Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2017) continuă cumva firesc traseul creator al Andrei Hedeș, revelând o acutizare a încercărilor de a exprima interioritatea într-o manieră sobră, gravă. Un prim aspect ce trebuie semnalat în cazul acestui volum este așadar esențializarea felului în care poezia redă tribulațiile creatorului. Atent construite, poemele din această carte propun o limpezirea a demersului creator.
Nu aș merge atât de departe încât să scriu despre vreo formă de „maturizare” lirică, dar aș sublinia faptul că în creația sa Andrea Hedeș se vădește a fi o exploratoare a spațiului poetic, o creatoare care cercetează posibilitățile liricii de a reda trăiri spirituale.
Volumul conține trei mari părți: „Zeul cel Blând”, „Trepte”, „Zeul cel crunt”, încununate de o ultimă parte, „El Expolio”, ce conține un singur poem – „Batjocorirea lui Iisus”. Se poate observa că nucleul volumului îl constituie relația umanului cu divinul. Dar perspectiva profund umană, încărcată de o pioșenie bine voalată, fac din versurile acestea pagini de rugăciune și căutare spirituală, un soi de pelerinaj liric ce stă, firește sub zodia căutărilor intense: „Îl caut/ ca unul din mulțime/ privind cu neputință/ chipu-I senin/ înălțat spre Tatăl, sigur de iubirea Sa” (p. 69), ruzultatul căutărilor neputând fi altul decât seninătatea, pacea.
Exceptând trimiterea la pictura lui El Greco, constatăm o îndepărtare voită a livrescului din volumului de față. Cărțile, fie ele și cărți sfinte, „se sfarmă/ de oboseală” iar degetele sfinților „se făinează” la atingerea cărții, pentru ca abia împrăștiată făina aceasta în raiul devenit tot mai mic, „cât să stea Preaînaltul/ într-un picior/ și să citească/ o carte sfântă/ cu coperți din piele/ catifelată/ de trudă”. (pp. 7-8) În alt loc, livrescul se confundă cu existența însăși, cu viața: „Încet/ se dau/ pagini/ la o parte/ răsfoind viața/ filă cu filă/ te vei depărta/ sau te vei așeza/ în carte?” (p. 14) Tot într-o manieră interogativă este constatată nevoia auctorială de a reda în cuvinte inefabilul, de a metamorfoza poezia în rugăciune: „Ce vei scrie acum/ despre îngeri și sfinți/ aici/ în locul tău de rugăciune?/ între pereții înalți ai acestui locaș/ peste care se surpă/ melancolia (...)” (p. 15)
După cum spuneam, perspectiva din care este privită relația omului cu divinul e una a umanului aflat în febrila căutare a echilibrului spiritual. Nu este întâmplătoare așadar redarea aceasta duală, a divinului. Zeul poate fi atât blând, cât și crunt, diferiți suntem noi și stările și incertitudinile noastre.
Iar singurătatea, cu temerile ei devine unul dintre agenții dezechilibrului și al îndepărtării de divin. De aceea, întâlnim versuri în volumul de față în care, cu largi trimiteri la psalmi, „Zeul cel Blând” este invocat ca apărător în fața solitudinii: „Miluiește-mă Dumnezeule după mare mila Ta/ și după mulțimea îndurărilor Tale/ șterge singurătatea mea și de însingurarea mea mă curățește/ că singurătatea mea o cunosc/ și însingurarea mea înaintea mea este pururea (...)” (p. 26)
Deosebit de interesant devine în economia volumului acest interludiu cu veleități de pasaj de sine stătător – „Trepte”. Biograficul, cotidianul irumpe în mod surprinzător, înfățișând lectorului viața, minusculele – dar semnificativele! – sale bucurii și interogații esențiale. Nu cred să fie întâmplătoare inserarea unor dialoguri purtate în aparență cu un copil. Inocența devine aici liant, factor important ce dă sens dialogului ce se desfășoară între diferitele părți constitutive ale volumului.
Dacă ar fi să inițiem un scurt excurs de natură psihobiografică, s-ar putea spune că divinitatea și propria maternitate constituie pentru autoare cele două mari aspecte care fac suportabilă „asprimea orelor”: „și ce-ți trebuie ție/ să muncești/ într-atât (...).” (p. 7) Iar volumul de față se dovedește a fi un exercițiu liric de echilibristică spirituală, de împăcare cu sinele, de transpunere în estetic a ceea ce (ne) frământă, versurile devenind pe parcursul lecturii mărturisitoare ale tribulațiilor cititorului însuși.
„Orele aspre” este fără îndoială una dintre cărțile importante de poezie ale anului 2017. Maniera gravă în care poetesa recurge la disecarea interiorității în relația sa cu divinul, felul în care spiritualitatea este transpusă în planul esteticului, irizarea versurilor cu imagini încărcate de semnificații, toate acestea contribuie la conturarea unui volum care se remarcă în spațiul poetic actual.

Adrian Lesenciuc despre Orele aspre

Adrian Lesenciuc despre Orele aspre (Neuma, 2017, poezie, Colectia Ipostaze)
in Miscarea Literara nr. 4/ 2017
p.52
~~Singuratatea ca pretext de dialog cu Dumnezeu~~

http://miscarealiterara.ro/

Cristos a Înviat!

Despre Revista NEUMA în România Literară

                  În numărul 14/23 martie 2018 al Revistei România Literară puteți citi despre numărul 3-4/2018 al Revistei NEUMA: Efectul de ecou

Radu-Ilarion Munteanu despre Orele aspre

                             Radu-Ilarion Munteanu despre Orele aspre pe blog-ul domniei sale

                                                            angajare-prin-contagiune-osmotica








                                                                       Angajare prin contagiune osmotică

               Andrea H. Hedes a debutat in poezie cu un volum premiat de edituta Limes: Cartea cu fluturi. In 2008. trecand peste celelalte actvitati literare cuoscute de public, profesionalizat sau quasi amator, sa notam ca alt volum, Aritmii, publicat in 2015, de data asta la propria editura, infiintata un an mai devreme e, la randul lui, premiat.
N-as putea spune ca volumul prezent, produs tot al editurii Neuma, ce-i apartine, nu mi-a produs inca de la coperta, o senzatie de provocare. Era cat pe ce sa spun “un soc”, dar, pe de o parte, as fi exagerat, e de alta, cunoscand deja in buna masura autoarea, am certitudinea (sic), coerentei neobisnuit de riguuroase. Nimc artificial, totul la locul predeterminat, totul cu sens. Oricat ar fi, uneori, de dificil pentru cititor, sa-l decripteze. Ce anume m-a provocat? Titlul evident. Orele aspre. Primul gand m-a dus la sntagma, nu neaparat uzata, per aspera ad astra. Ca drumul autoarei e orientat cu determinare ad astra, nu mei e un secret pentru nici unul din cititorii ei. Fie cei ai poeziei, fie cei ai textelor critice. Atunci titlul s-ar putea citi drept constiinta, oarecum acuta, a faptului ca, in dezvoltarea pe care i-o urmaresc de doar 6 ani* a sesizat necesitatea unei incordari. A unei poate prime luari la tranta fara rabat a aelui adversar inerent, impersonal, imuabil, pe care cei daruiti cu potentalul – si determinarea – de a ajunge ad astra, il merita ca element provocator.
Identitatea acestui demon – sa-i spunem asa deocamdata – vom incerca a o schita, din piese de puzle ale lecturii.
Un complement suubectiv, un pandant sui generis, al titlului avui sansa de a intalni in paga de garda. Dedicatia, sobra, la limta neutralitatii politicoase, defineste din alta perspectiva oopul: iostaze poetice. Cititor de meserie**, imi iau libertate de a interpreta sintagma neutrala drept o cheie. Pandant, la randu e, al cheii oferite, obiectiv, impersona, de titlu.
Sa puredem. Primul capitol, intitulat Zeul bland, poetizeaza – si tematizeaza – insusi actul trudnic al creatiei. Si insubsidiar, constiinta, cumpuneam acuta a nevoii creatiei. Si remarcabil e ca nu reduce creatia la poezie. Avem voie sa e referim la celelalte laturi ale creatiei autoarei? Incluzand, pe langa bijuterie critice si ce va mai scrie, insasi activittea editoriala? Da, cata vreme textul poetic lasa libera interpretarea cea mai larga.
Singuratatea e rugaciune pe intuneric, clameaza poeta. Dincolo de lectura directa, sintagma ne sugereaza sensul larg, multiplu, in caare foloseste cuvantul singuratate. Si de aici avem o baza de a selecta o sama de cuvinte cu acelasi rol si acelasi rost: simboluri identitare. Carte (ce altceva?), intuneric (ce cuvnt aspru…), oase, mai gaseasca si cititorii altele.
Dialogul perpetuucudivinitatea,remarcat ca atare in voumul precedent, capata, a randul sau, aceeasi mbiguitate fudamentala ce de ea. Si, poate, chiar acel demon ropriu de care spuneam ca e subiectu aanc a volumului. De n-ar fi asa, poezia ar ramane poezie dar cu cel put u pas mai aproape de obisnuit. Drumul parcurs de poezia-poezie, de la dialogul ui Arghezi cu un dumnezeu luat de bracinari care u e altceva decat e, trecand pe la supratrairea exaltata a lui Ioan Alexandru, la aceasta poezie manuitoare de ambiguitati e drumul de la proces verbal la poezie. Portretul poetic al zeului cel Bland e o metapoezie sui generis fata de Vreau sa te pipai si sa urlu – este! Si asta ramene vaalabil indiferet de locutiunile ce- definesc pe interlocutorul mbiguu: Cel Prea Inalt, sau chiar Tatal.
Cel putin asta e perceptia cititorului care sunt.
Al doilea capitol, Trepte, e centrat pe dialogul unei mame cu copilul ei. Nu trebuie sa particularizam, presupunand, automat, mai ales pe baza motoului volumului, ca materia prima ar fi personala. Tocmai respiratia larga a poetei, capacitatea de a extinde sfera semnificatiilor la universal, ne obliga sa admitem ca, fie si daca particularizarea ar avea, eventual, acoperire, ca dialogul poetic e onstructie fictiva. Dar sensul lui nu e decat ilustrarea faptulu ca terenul de luptaal eului poetic al autoarei se extinde pana la limitele naturale ale fiintei sale. Caci dialogul are tensune. Aceeasi tennsiune precum in primul capitol.
In al treile capitol, insusi titlul exliciteaza tensiunea exstentiaala. Poeta se intreaba, sub pretextul adresarii unei privighetori, dece canta. Adica dece scrie. Adversarul ambiguu, divinitate simultan demon personaal, capata nume: Zeul cel Crunt. Eul poetic il improasca cu imprecatia suprema. Tradadu-i lipsa de noblete: Lasule! Dar eul poetic nu e singur pe lume. El isi asuma cuvantul in numele unei solidaritati. A cui? A fiintelor afine. In senss larg, a celor ce au ales lupta ca unic mod decent de existenta: Noi, lepadatii / mancati de vii de singuratate / cantand ne asteptam sfarsitul / noi cei lasati in urma / pe campul de luta al dragostei. Aici poeta nu ne comunica doar asumarea dreptului si capacitatii de a vrbi in numele unei lumi, ci ceva esental campul lutei pe cafre o duce e dragosteaa. Ce altceva? E cartezian.
Poemul “Pentru ce” nu e, in dezvoltarea logica a demersului poetic, decat un ltfel de a spune “Eli, Eli, lama Sabactani?”
iar concluziia logica e lmpede: N exista tara pentru cei invinsi. Perifraza la titu “No country for Old Man”
ultimu capitol, El Expolio, sub titlul singurulu poem, “Batjocorirea lui Isus”, rezuma prn transfugurare intregu demers.
Bref, volumul “Orele aspre” e, ma mult decat o marturusure de credinta, mai mult decaat un autoportret exsistental, o declaaratie de angajare fara echivoc. Pentru ciititor ssi pentru cititori e un npriivilegiu si o sursa de vitalizare si de angajare prin osmoza.

Revista NEUMA nr. 3-4/2018

                      A apărut Revista Neuma, nr 3-4/ 2018. În sumarul celor 100 de pagini: poezie, proză, eseuri, cronici literare, cronici de teatru, film, artă, muzică, sport. Nu ratați ancheta Neuma, cu răspunsurile unor cunoscuți scriitori. Revista poate fi citită on-line la adresa de mai jos, în versiune color cu posibilitatea de zoom la dimensiunea convenabilă. Desigur, va apărea curînd și pe hîrtie. Lectură plăcută!

                                                             Revista NEUMA

Horia Gârbea despre Orele aspre în Revista Luceafărul de Dimineață

                         În nr.11/2017 al Revistei Luceafărul de Dimineață, la pagina 30, puteți citi cronica domnului Horia Gârbea la Orele aspre (NEUMA, 2017, poezie):

                                                          Luceafărul de Dimineață

                                                      Orele astrale

Satisfacția cronicarului literar, chiar dacă nu are orgoliul de a se intitula critic, este că previziunile sale privind un autor, unul aflat la începutul carierei, se împlinesc. Cu atît mai mult se bucură dacă ele, pozitive fiind, sînt chiar depășite de impetuosul debutant de-atunci.

De aceea am citit cu deosebită mulțumire noul volum semnat de Andrea H. Hedeș, Orele aspre (Editura Neuma). Am scris despre volumele sale anterioare: Cartea cu fluturi (2009, Ed. Limes) și Aritmii (2015, Ed. Neuma). Am remarcat în recenzia la Aritmii evoluția demnă de toată lauda a unei debutante cu talent și spirit ludic către o poezie profundă, de o mare limpezime totuși, construită cu atenție și atingînd adesea excelența. Cu Orele aspre, Andrea H. Hedeș se situează, și foarte repede după apariția celei de-a doua cărți, la un nivel încă și mai înalt. „Trăirile și aspirațiile spirituale” la care se referă Dan Cristea pe ultima copertă a volumului actual sînt încă mai acute, mai emoționante pentru cititor.

O cronică la o carte de poezie trebuie în principiu să adopte drept cale de argumentare citatul semnificativ. În cazul Orelor aspre, lucrul acesta este dificil. Toate versurile construiesc un mecanism complex și coerent care funcționează într-un angrenaj perfect al părților. Nu e nicidecum posibilă demontarea sa, precum la acele jucării care, după remontare, funcționează la fel, deși au rămas pe dinafară încă o mînă de piese.

Orele aspre, ca și Aritmii de altfel, dar la o densitate mult mai mare, este un poem unic, în patru părți perfect articula te. Și Aritmiile erau concepute tot în patru secvențe poziționate cu un puternic simț dramatic. De altfel ciclurile lirice sînt numerotate de la I la IV, ceea ce arată, indiscutabil, intenția autoarei de determina cititorul să le parcurgă precum pe niște „capitole” ale unui text unitar.

În recentul volum, textul cel mai important este plasat ultimul. Capitolul final, El Expolio, cuprinde un singur text: Batjocorirea lui Iisus. Aceasta după ce primele trei capitole formau un triptic cu două aripi simetrice, intitulate în opoziție: Zeul cel Blând și Zeul cel Crunt, ținînd între ele miezul intitulat Trepte, veritabilă icoană a Maternității. Deasupra celor trei, El Expolio conturează o boltă. Trimiterea este evidentă: la marele tablou al lui Domenikos Theotokopulos zis El Greco, care se află în catedrala Sf. Maria din Toledo. Pictura, realizată între 1577 și 1579 a fost restaurată în urmă cu cîțiva ani la Muzeul Prado și i s-a redat strălucirea. În poemul său, Andrea H. Hedeș dă și ea, cu mijloacele poeziei, strălucire unei teme ilustre și unei tratări nu mai puțin celebre. Ca și El Greco,  ea ni-l portretizează pe Iisus omul, nu ipostaza lui Dumnezeu, injuriat de alți oameni, pășind din greșeală-n greșeală fără ca nicio haină/  țesută din îmbujoratele roze/  ale slavei să-l mai poată acoperi. Într-un mod de o mare subtilitate și totodată de o exemplară simplitate, eul liric, care se destăinuie la persoana întîi, ca martor la acel moment al Calvarului, se suprapune și se confundă cu personajul descris preluîndu-I umilirea și toate trăirile ca fiind și ale sale, așa cum iluminații primesc – în transa lor – stigmatele Mîntuitorului.

Singur acest poem final ar fi suficient pentru a o situa pe Andrea H. Hedeș pe raftul de onoare al poeziei contemporane. Dar și celelalte cicluri cuprind părți memorabile ale acestui unic poem intitulat Orele aspre. Deși este un volum în care simțirea religioasă, mai corect spus spirituală, este o constantă, textul nu este unul mistic. Acest mod de a percepe lumea, printr-un filtru de credință și îndoială nu a mai fost practicat, din cîte știu în poezia noastră decît într-un singur caz: cel al lui Tudor Arghezi. După ce am parcurs o dată Orele aspre, am ținut să citesc, înainte de necesara recitire, nu poemele lui Arghezi, ci eseul Marele Alpha, în care Alexandru George explică influența esențială a misticii creștine în modul în care Arghezi se distanțează de ea, făurindu-și propriul mod, necanonic, de raportare la divin. Experiența poetei Andrea H. Hedeș este de aceeași factură. Diferența e de vîrstă poetică și de mijloace. Arghezi mizează pe complicația sintactică și de limbajul „pieziș”, „pe dedesubt”. Andrea H. Hedeș este de o simplitate și sobrietate aproape totale, despodobind limbajul și esențializînd textul pînă la lapidar.

Cu Orele aspre Andrea H. Hedeș atinge un moment de vîrf nu doar pentru cariera ei ci, sînt absolut sigur, al poeziei ultimilor ani.

Neuma nr.3-4 (martie-aprilie) - o revistă de primăvară!

                                                               În curând on-line și print!

                                                                       Revista NEUMA

Despre Revista NEUMA în România Literară

                              Apariția numărului 1-2 pe anul 2018 al Revistei NEUMA este salutată în Revista România Literară sub titlul: NEUMA, un proiect cultural.

Lansare la MNLR Editurile și Revistele Libris și NEUMA

Filialele Brașov și București-Poezie ale USR, precum și editurile Libris și Neuma vă invită miercuri, 31 ianuarie, ora 13, la Muzeul Naținal al Literaturii Române (str. N. Crețulescu nr. 8) la lansarea celor mai recente numere ale revistelor Libris și Neuma, la care colaborează numeroși membri ai celor două filiale dar și alți scriitori de valoare. Cu același prilej vor fi prezentate volume apărute recent la cele două edituri (a se vedea afișul). Prezintă conf. dr. Răzvan Voncu, redactor șef al revistei România Literară și conf. dr. George Volceanov, coordonatorul seriei William Shakespeare, Opere. Participă conf. dr. Adrian Lesenciuc, președintele Filialei USR Brașov și conf. dr. Horia Garbea, președintele filialei USR București-Poezie. Vă așteptăm la eveniment!

Revista NEUMA Nr.1-2/2018

                    Dragi prieteni, a apărut primul număr dublu din acest an al Revistei NEUMA.

                    Îl puteți citi aici:

                                                                Revista NEUMA

       

în format electronic, full color, ușor de citit. Lectură plăcută!

Vis de-o noapte-n miezul verii de William Shakespeare - repovestirea și traducerea versurilor de Horia Gârbea

Vis de-o noapte-n miezul verii de William Shakespeare – repovestirea și traducerea versurilor de Horia Gârbea

                   După debutul în literatura pentru copii, în 2015, cu îndrăgita carte de poezie Cântecele lui Huppy, cu ilustrații de Laura Poantă, (Editura NEUMA) și după cartea eveniment Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună, ilustrații de Laura Poantă, (Editura NEUMA), în 2016, carte distinsă cu importante premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Categoria Literatură pentru copii și tineret pe 2016,  Premiul Liviu Rebreanu pentru proză în cadrul Salonului Internațional de Carte - Bookfest Chișinău, ediția XXV-a. Premiul a fost acordat de ICR Chișinău. Locul înmânării Premiului a fost Congresul Eminescologilor de la Academia Republicii Moldova, Premiul de Excelență Diverbium Madrid, Horia Gârbea revine în forță în 2017 inaugurând Colecția Shakespeare pentru copii a Editurii NEUMA.

               Cartea ce deschide această colecție este ”Vis de-o noapte-n miezul verii” - repovestirea și traducerea versurilor de Horia Gârbea, coperta și ilustrații de Dan Căsuță. 

Este vorba de un eveniment editorial: pentru prima dată în literatura română piesele lui William Shakespeare sunt traduse și repovestite pentru copii direct din limba engleză de către un ilustru traducător al lui William Shakespeare pentru ediția 2010-2019 a Operelor Complete în echipa  coordonată de George Volceanov.